Iosif și Beniamin - Prima parte

Este bine cunoscut faptul că viața lui Iosif, fiul lui Iacov, este un arhetip al Domnului nostru Isus Hristos . Deși unele dintre caracteristicile care infatiseaza prima venire a Domnului nostru sunt în general recunoscute, acelea ale acum aproapiatei lui veniri din nou nu sunt. În această prezentare, am de gând să-ti arat, prin relatarea din Geneza a vieții lui Iosif, cum viața lui Iisus a fost prefigurată în detaliu. Alte cateva tipuri sunt luate în vedere de-a lungul relatarii care dezvăluie caracteristicile și relațiile dintre Tatăl ceresc, Biserică, Mireasă, 144.000 de evrei și rudele lor apropiate.
Să începem. Te rugăm să citesti Geneza 37-42 [+ 43,44 si 45 pentru Partea a doua; n.t.] înainte de a continua. Da. Nu te fofila si nu continua citirea până ai făcut așa.
Gata ? Să începem .

Gen 37:3  Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toți ceilalți fii ai sãi, pentru cã îl nãscuse la bãtrînețe; și i-a fãcut o hainã pestrițã. 

Ce? Dacă există un fiu despre care ar putea fi spus că i s-a născut lui Israel la bătrânețe acela ar fi Beniamin, nu Iosif. De ce spune narațiunea ca el iubea pe Iosif mai mult deoarece el a fost născut la bătrânețe? Fie Iacov devenise probabil senil sau ne este adus în atenția noastră un dedesupt.
Iată un ajutor vizual.

O diagramă care arată vârsta lui Iacov atunci când fiecare dintre copiii săi s-au născut
Dacă vom pune Isus in locul lui Iosif în interpretarea noastră a versetului, deoarece el este Iosiful arhetipal, putem vedea că el a fost născut din neamul lui Israel într-un timp îndepărtat care poate fi foarte bine descris ca varsta bătrâneții lui Iacov sau a lui Israel. Din această perspectivă, expresia are sens. Mai ales atunci când se ia haina bogat ornamentata în considerare; o haină potrivita pentru un prinț (al pacii) sau un imparat (al imparatilor). Iacov ca tatăl lui Iosif în această imagine profetică reprezintă tatăl lui Isus, Dumnezeu, HaShem, Yahweh, care iubește acel fiul cel mai mult!
Deci Iosif a fost iubit mai mult de către Jacob pentru că el a fost născut la bătrânețe. Da, asta este o afirmație interesantă. Este posibil să-ti fi venit în minte așa cum mi-a venit mie că el a fost iubit mai mult deoarece el a fost fiul său intai născut (și singurul fiu, la acel moment) de soția lui favorită. Este foarte probabil ca Rahela era însărcinată cu Beniamin la acea dată a naratiunii din versetul 3 și este văzut în toate acestea o trimitere implicită la Beniamin. Beniamin era pe cale de a fi adus pe lume care a fost cu adevărat ultimul fiu născut. El a fost adus pe lume șaptesprezece-optsprezece ani dupa Iosif, ultimul născut dintre ceilalti fii ai săi.
Semnificațiile numelor proprii găsite în Biblie sunt întotdeauna importante. Când sunt înțelese în raport cu contextele în care acestea apar, numele dezvăluie rolul profetic jucat de ele. Când Rachel l-a născut pe Iosif, i-a pus numele într-un mod ciudat, nu bazat pe propriile sale atribute, merite sau de unicitate, ci ca o expresie de speranță cu privire la unul încă nenăscut. Prin nasterea lui Iosif ea a anticipat un alt fiu.

Gen 30:24  Și i-a pus numele Iosif (Adaos), zicînd: „Domnul sã-mi mai adauge un fiu!”

Iosif înseamnă "să adauge" sau "adaugă Iehova." Din cauza modului în care Rahela l-a numit pe Iosif, ori de câte ori ajungem la numele lui, ar trebui să avem sentimentul că el nu este singur, că există, de asemenea, un frate sau urmaș. Vezi, din cauza numelui său, Iosif nu poate fi disociat de Beniamin, fiul pe care Domnul l-a adăugat Rahelei.
Acum, observa cum nașterii și denumirii lui Beniamin i s-au dat un accent special.

Gen 35:18  Și pe cînd își dãdea ea sufletul, cãci trãgea sã moarã, i-a pus numele Ben-Oni: dar tatãl sãu l-a numit Beniamin. 

În acest verset scurt, vedem o denumire și o redenumire care ar trebui să ne atragă atenția la sensul numelui. Un accent suplimentar este pus pe acest eveniment pentru că Rachel a murit la nașterea lui, dându-i un nume cu ultima ei suflare. Suntem atenti acum?
Beniamin este astfel introdus ca un arhetip al bisericii. Numele Rahelei înseamnă "oaie, o oaie de sex feminin." Acest miel a murit aducând fiul. În acest instantaneu profetic Rahela reprezintă Mielul lui Dumnezeu, sacrificat pentru a naște un fiu! Acest fiu reprezintă pe cei pentru care moartea Mielului va aduce viață. Acest fiu adus a fost numit prima data Ben-Oni, ceea ce înseamnă "fiul durerii mele." Mielul lui Dumnezeu a fost un om obișnuit cu durerea și tristețea.

Isa 53:3  Disprețuit și pãrãsit de oameni, om al durerii și obisnuit cu suferința, era așa de disprețuit cã îți întorceai fața de la El, și noi nu L-am bãgat în seamã. 4  Totuși, El suferințele noastre le-a purtat, și durerile noastre le-a luat asupra Lui, și noi am crezut cã este pedepsit, lovit de Dumnezeu, și smerit. 5  Dar El era strãpuns pentru pãcatele noastre, zdrobit pentru fãrãdelegile noastre. Pedeapsa, care ne dã pacea, a cãzut peste El, și prin rãnile Lui sîntem tãmãduiți. 6  Noi rãtãceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui; dar Domnul a fãcut sã cadã asupra Lui nelegiuirea noastrã a tuturor. 7  Cînd a fost chinuit și asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la mãcelãrie, și ca o oaie mutã înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. 

Acest fiu Ben-Oni, care a fost astfel adus a fost fiul durerii Lui, familiarizat cu tristețea și durerea Lui. La fel cum și Isus a luat crucea, cei care vor urma după el ca fiul Ben-Oni vor lua, de asemenea, crucile lor. Apoi, Ben-Oni a fost redenumit Beniamin, ceea ce înseamnă "fiul dreptei mele." Poziția la dreapta este o poziție slavită de onoare și binecuvântare. Pentru că Isus si-a luat crucea și a fost sacrificat, el a fost înălțat la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Și cine urmează acest exemplu? Da - fiul Ben-Oni/Beniamin!

Luca 9:22  Apoi a adãugat cã Fiul omului trebuie sã pãtimeascã multe, sã fie tãgãduit de bãtrîni, de preoții cei mai de seamã și de cãrturari, sã fie omorît, și a treia zi sã învieze. 23  Apoi a zis tuturor: „Dacã voește cineva sã vinã dupã Mine, sã se lepede de sine, sã-și ia crucea în fiecare zi, și sã Mã urmeze. 

Rom 8:17  Și, dacã sîntem copii, sîntem și moștenitori: moștenitori ai lui Dumnezeu, și împreunã moștenitori cu Hristos, dacã suferim cu adevãrat împreunã cu El, ca sã fim și proslãviți împreunã cu El. 

Nu este minunat cum Domnul a oferit tipuri în Biblie pentru a prezice în mod convingător aceste adevăruri minunate? Ele sunt criptice, dar când Domnul ne deschide ochii - oh, ce lucruri vedem! Acest mod de impartasire prima dată a suferințelor Lui și apoi a slavei Lui reprezinta modelul Ben-Oni/Beniamin!
Vreau sa remarc aici că Pesah (Paștele evreiesc) este asociat cu Ben-Oni/Beniamin pentru că el a fost adus la sacrificiul mielului.

1Co 5:7  Mãturați aluatul cel vechi, ca sã fiți o plãmãdealã nouã, cum și sînteți, fãrã aluat; cãci Hristos, Paștele noastre, a fost jertfit. 

Binecuvântarea specială a grupului Beniamin ca fii slaviti la dreapta lui Isus este ilustrat în viața arhetipala a lui Beniamin, care este marcată în mod special de o binecuvântare deosebită. Ca exemplu, orașul Ierusalimul este al lui, dat lui Beniamin și urmașilor lui sub domnia lui Iosua, (Iosua 18:11-28), un arhetip al lui Hristos în timpul domniei lui de o mie de ani. Rețineți, de asemenea versetul următor.

1 Imp 11:36  Voi lãsa o seminție fiului sãu, pentru ca robul Meu David sã aibã totdeauna o luminã înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o sã pun în ea Numele Meu. 

Benjamin este acea lumină!
Știați că Ierusalimul a fost dat lui Beniamin? Știați ca Galileea a fost țara lui Beniamin [dupa exilul din Babilon; n.t.]? Domnul a petrecut o mare parte din timpul său de slujire în aceste locuri. V-ați gândit de ce din Galileea au fost alesi toti cei douăsprezece Apostoli - Ucenici? ( Matei 4 ) Și, de asemenea, de ce chiar și apostolul Pavel a fost din același trib! (Romani 11:1) Prieteni, fiul Ben-Oni/Beniamin este un Arhetip al Miresei!
Este Beniamin un arhetip al fiului înălțat, care va fi beneficiar al unui har extraordinar? Da! Nu orice persoană pentru care Mielul a murit de fapt, va lua crucea pentru a deveni Ben-Oni - familiarizat cu durerea lui, ci cei care vor deveni Beniamin - înălțați la dreapta Lui!
Să continuăm cu lecția profetică a vieții lui Iosif.

Gen 37:4  Frații lui au vãzut cã tatãl lor îl iubea mai mult decît pe ei toți, și au început sã-l urascã. Nu puteau sã-i spunã nici o vorbã prieteneascã. 5  Iosif a visat un vis, și l-a istorisit fraților sãi, care l-au urît și mai mult. 6  El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat! 7  Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; și iatã cã snopul meu s'a ridicat și a stãtut în picioare; iar snopii voștri l-au înconjurat, și s'au aruncat cu fața la pãmînt înaintea lui.”8  Frații lui i-au zis: „Doar n'ai sã împãrãțești tu peste noi? Doar n'ai sã ne cîrmuiești tu pe noi?” Și l-au urît și mai mult, din pricina visurilor lui și din pricina cuvintelor lui. 9  Iosif a mai visat un alt vis, și l-a istorisit fraților sãi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna, și unsprezece stele se aruncau cu fața la pãmînt înaintea mea.”10  L-a istorisit tatãlui sãu și fraților sãi. Tatãl sãu l-a mustrat, și i-a zis: „Ce înseamnã visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta și frații tãi, sã ne aruncãm cu fața la pãmînt înaintea ta?”11  Frații sãi au început sã-l pismuiascã; dar tatãl sãu a ținut minte lucrurile acestea. 

După cum știți (după ce ati citit recent capitolul 42, nu?), ei vor veni într-adevăr să se închine înaintea lui Iosif. După cum știm din scripturile profetice, copiii lui Israel (și toți cei care au trăit vreodată și vor trăi - Isaia 45:23) se vor pleca în cele din urmă în fața lui Isus. Deși înregistrarea nașterii lui Beniamin se găsește în Geneza capitolul 35, nașterea sa a avut loc în jurul datei visului lui Iosif. Observați aici că mama lui Iosif este menționată ca și cum ar fi fost în viață (și, prin urmare, nu murise incă la naștere), și că visul său a menționat 11 stele. Iacov a înțeles ca cele 11 stele reprezentau frații lui Iosif, ceea ce indică cunoașterea faptului ca Rahela era însărcinată cu Beniamin. Iosif este declarat în versetul 2 ca fiind de șaptesprezece ani, diferența probabila de vârstă între el și Benjamin .
Relatarea continuă.

Gen 37:12  Frații lui Iosif se duseserã la Sihem, ca sã pascã oile tatãlui lor. 13  Israel a zis lui Iosif: „Frații tãi pasc oile la Sihem! Vino, cãci vreau sã te trimet la ei.” „Iatã-mã, sînt gata,” a rãspuns el. 14  Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacã frații tãi sînt sãnãtoși, și dacã oile sînt bine; și adu-mi vești.” L-a trimes astfel din valea Hebronului și Iosif a ajuns la Sihem. 15  Pe cînd rãtãcea pe cîmp, l-a întîlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?”16  „Caut pe frații mei,” a rãspuns Iosif; „spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?”17  Și omul acela a zis: „Au plecat de aici; cãci i-am auzit spunînd: „Haidem la Dotan.” Iosif s'a dus dupã frații sãi, și i-a gãsit la Dotan. 

În arhetip, fiii lui Iacov s-au dus să pască oile tatălui lor, Israel poporul lui Yahweh.
Din acel moment, prin Moise, Iosua, judecătorii, regi și lideri preoțești, acești păstori numiți au păscut oile. Dumnezeu a însărcinat pe fiul său pentru a merge si a verifica bunăstarea fraților săi, păstorii, și a turmei, și pentru a aduce stirea înapoi la El. Isus a acceptat. Yahweh l-a trimis din valea Hebron (însemnând "comuniune"), un arhetip al unui anumit tip special de comuniune pe care o avea Isus, o impărtăsire cu Tatăl Său a naturii divine. El a mers la Sihem ("desteptare devreme"), unde nu a găsit nici oile nici păstorii după așteptările tatălui.

Jer 50:6  „Poporul Meu era o turmã de oi pierdute; pãstorii lor îi rãtãceau, îi fãceau sã cutreiere munții; treceau de pe munți pe dealuri, uitîndu-și staulul. 

Păstorii desemnați nu au făcut bine oilor din grija lor și nu s-au găsit în țara "desteptării devreme." (Sihem) Desteptarea Israelului va fi amânată. O altă interpretare a semnificației lui Sihem ar putea fi că problema păstorilor a fost că ei nu s-au desteptat devreme să caute îndrumarea Domnului, că au fost leneși și auto-îndrumati. Și așa vedem imaginea profetică a lui Isus trimis la oile pierdute ale lui Israel.

Mat 15:24  Drept rãspuns, El a zis: „Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.”

El le-a găsit în apropierea Dotanului. Un om fără nume l-a găsit rătăcind pe camp și la îndrumat. Faptul că acest om este nenumit este la fel de important de remarcat ca detaliu ca si semnificațiile numelor. Un servitor sau om anonim este, de obicei, un arhetip al Sfântului Duh. La botezul Său, Isus a primit Duhul Sfânt și ajutorul Său, primind imediat îndrumare să meargă în deșert.

Mar 1:10  Și îndatã, cînd ieșea Isus din apã, el a vãzut cerurile deschise, și Duhul pogorîndu-Se peste El ca un porumbel. 11  Și din ceruri s'a auzit un glas, care zicea: „Tu ești Fiul Meu prea iubit, în Tine îmi gãsesc toatã plãcerea Mea.” 12  Îndatã Duhul a mînat pe Isus în pustie, 

Continuând cu relatarea trădării lui Iosif.

Gen 37:18  Ei l-au zãrit de departe, și pînã sã se apropie de ei, s'au sfãtuit sã-l omoare.” 19  Ei au zis unul cãtre altul: „Iatã cã vine fãuritorul de visuri! 20  Veniți acum, sã-l omorîm și sã-l aruncãm într'una din aceste gropi; vom spune cã l-a mîncat o fiarã sãlbaticã, și vom vedea ce se va alege de visurile lui.” 21  Ruben a auzit lucrul acesta, și l-a scos din mînile lor. El a zis: „Sã nu-i luãm viața!” 22  Ruben le-a zis: „Sã nu vãrsați sînge; ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie, și nu puneți mîna pe el.” Cãci avea de gînd sã-l scape din mînile lor, și sã-l aducã înapoi la tatãl sãu. 23  Cînd a ajuns Iosif la frații sãi, aceștia l-au desbrãcat de haina lui, de haina cea pestrițã, pe care o avea pe el. 24  L-au luat și l-au aruncat în groapã. Groapa aceasta era goalã: nu era apã în ea. 

Paralelele sunt destul de evidente. Ei l-au aruncat într-o groapã din deșert fără apă (simbol al vieții) în ea, un arhetip al mormântului. "Groapã" [cisterna, fantană, put sau adanc; n.t.] este cuvântul ebraic "bor," un cuvânt tradus "groapă" si în următoarele versete.

Psa 88:4  Sînt pus în rîndul celor ce se coboarã în groapã, sînt ca un om, care nu mai are putere. 6  M'ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întunerec, în adîncuri. 

Isus a fost dezbrăcat înainte ca el să fie crucificat și a coborât în groapă, cu siguranță socotit printre cei ce se coboară în groapă ca Iosif înaintea Lui.
Iosif a fost aruncat în groapă lângă Dotan, al cărui nume înseamnă "dublu decret" sau "boală dubla." Ceea ce vorbește de două împliniri și de ce Iosif a fost aruncat în groapă. Boala este gelozia. Din boala geloziei, invidie, pizmã, fiii lui Israel l-au dat pe fratele lor Iosif și apoi pe fratele lor Isus.

Gen 37:4  Frații lui au vãzut cã tatãl lor îl iubea mai mult decît pe ei toți, și au început sã-l urascã. Nu puteau sã-i spunã nicio vorbã prieteneascã. 11  Frații sãi au început sã-l pismuiascã; dar tatãl sãu a ținut minte lucrurile acestea. 

Mat 27:18  Cãci știa cã din pizmã dãduserã pe Isus în mînile lui. 

Permite-mi să fac o mentiune despre Beniamin. A fost el implicat în această conspirație? Pentru că el era încă în pântecele mamei sale, în mod evident, nu! Biserica nu a fost implicată, pentru că nu a fost încă născută - Isus nu a fost încă ridicat din groapă.
Acum, Iosif, arhetipul, nu a murit de fapt. În mod asemănător, Isaac, într- un mod similar, nu a murit de fapt, atunci când Avraam a fost gata să-l ofere ca ardere de tot. Dar, ca berbecul care a fost în locul lui Isaac, Isus a fost într-adevăr ucis ca sacrificiu. Fiul lui Dumnezeu a fost apoi înviat din morți după modelul tipic al lui Joseph fiind salvat din groapă.

Gen 37:27  Veniți mai bine sã-l vindem Ismaeliților, și sã nu punem mîna pe el, cãci este fratele nostru, carne din carnea noastrã.” Și frații lui l-au ascultat. 28  La trecerea negustorilor midianiți, au tras și au scos pe Iosif afarã din groapã, și l-au vîndut cu douãzeci de sicli de argint Ismaeliților, care l-au dus în Egipt. 

La sosirea lor în Egipt, Iosif a fost cumpărat de Potifar, căpitanul de gărzii lui Faraon. Potifar înseamnă "necazul meu a fost rupt." După ce s-a ridicat din mormânt Isus s-a înălțat la cer. Se va vedea în acest context profetic că Egiptul este acum un simbol al cerului. Faraon, Suveranul Egiptului Il reprezintă acum pe Dumnezeul Suveran din ceruri. Și așa se face că vedem că necazul lui Isus a fost rupt după ce a fost primit în cer.

Întrerupem acest context, pentru a vă aduce o "Spărtură specială."

Cand Geneza, capitolul 37 a ajuns la final, concluzia profetică a fost moartea, îngroparea, învierea și înălțarea Domnului nostru. Urmand acestor evenimente ale primei veniri a lui Isus ceea ce noi numim "timpul bisericii" a început. Capitolul 38 este o insertie ca o paranteză care pare să prevadă timpul bisericii; ceea ce a fost deja, este acum și va fi încă. O recunoastem ca o paranteză, deoarece capitolul nu are nici o relevanță directă sau aparent superficială relativ la subiecul precedent sau următor al narațiunii. Capitolul 39 preia foarte imperceptibil chiar de unde capitolul 37 a rămas. O inserție ca paranteză în Biblie este un steag rosu -  care striga STOP! Trebuie să aflăm ce este atât de important că narațiunea a fost întreruptă.
Întregul capitol 38 se ocupă cu fiul lui Iacov, Iuda și evenimentele legate de nașterea celor doi fii ai săi, gemeni. Acest capitol a fost introdus aici pentru a amplifica profeția în curs de dezvoltare. Isus este subiectul de bază al capitolului 38, deoarece El se trage din Pereț, "geamanul de mijloc", fiul lui Iuda. La fel cum am dat atenție la detaliile relatarii nașterii lui Ben-Oni/Beniamin, detaliile acestei nasteri extrem de neobișnuite sunt demne de atenția noastră. Pereț înseamnă "o spãrturã." Deoarece acest capitol de introducere a nașterii sale apare ca o inserție in paranteză și, prin urmare, ca o spãrturã în fluxul contextului atenția noastră este obligată sa caute sensul mai profund al acesteia.
Există în relatarea nașterii gemenilor o profeție importantă care dezvăluie ceva din structura veacului.

Gen 38:27  Cînd i-a venit vremea sã nascã, iatã cã în pîntecele ei erau doi gemeni. 28  Și în timpul nașterii, unul a scos mîna înainte; moașa i-a apucat mîna, și a legat-o cu un fir roșu, zicînd: „Acesta a ieșit cel dintîi.” 29  Dar el a tras mîna înapoi, și a ieșit frate-sãu. Atunci moașa a zis: „Ce spãrturã ai fãcut!” De aceea i-a pus numele Pereț. 30  În urmã a ieșit fratele lui, care avea firul roș la mînã; de aceea i-au pus numele Zerah. 

Doi fii s-au născut, iar ceea ce este unic este că cel care a ieșit primul, de asemenea, a ieșit si ultimul! Așa este și cu acest veac. Cum trebuie interpretat acest lucu? Ca si cu gemenii, se au in vedere două lucrări similare dar independente. Una începe și termină veacul în timp ce cealaltă a "făcut o spãrturã pentru ea insăsi." Cel care marchează extremitățile nu s-a manifestat pe deplin la prima apariție, ci numai la a doua. Am menționat deja că Peret înseamnă "o spãrturã." Zerah înseamnă "rãsãrire, zori sau strãlucire." Zerah este cel identificat de ața rosie. Deci, cum trebuie acest lucru să fie interpretat - ce inseamna asta? Să considerăm o alta imagine pentru comparație.
Menora sfeșnicul cu șapte brațe pare să reprezinte cele șapte biserici (Apocalipsa 1:20) și cei doi măslini, care sunt cei doi unși, apar de fiecare parte. Acest lucru se compară cu aranjamentul Zerah/Peret/Zerah.

Zah 4:1  Îngerul, care vorbea cu mine, s'a întors și m'a trezit ca pe un om, pe care-l trezești din somnul lui. 2  El m'a întrebat: „Ce vezi?” Eu am rãspuns: „M'am uitat și iatã cã este un sfeșnic cu totul de aur, și deaspura lui un vas cu untdelemn și pe el șapte candele, cu șapte țevi pentru candelele care sînt în vîrful sfeșnicului. 3  Și lîngã el sînt doi mãslini, unul la dreapta vasului, și altul la stînga lui. 4  Și, luînd iarãș cuvîntul, am zis îngerului, care vorbea cu mine: „Ce înseamnã lucrurile acestea, domnul meu?” 5  Îngerul, care vorbea cu mine, mi-a rãspuns: „Nu știi ce sunt aceste lucruri?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.” 6  Atunci el a luat din nou cuvîntul, și mi-a zis: „Acesta este cuvîntul Domnului cãtre Zorobabel, și sunã astfel: „Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tãrie, ci prin Duhul Meu, -zice Domnul oștirilor! 7  Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într'un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnatã în vîrful Templului, în mijlocul strigãtelor de: „Îndurare, îndurare cu ea!” 8  Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 9  „Mînile lui Zorobabel au întemeiat Casa aceasta, și tot mînile lui o vor isprãvi; și veți ști dacã Domnul oștirilor m'a trimes la voi. 10  Cãci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe? Acești șapte vor privi cu bucurie cumpãna în mîna lui Zorobabel. Acești șapte sînt ochii Domnului, cari cutreierã tot pãmîntul.”11  Eu am luat cuvîntul, și i-am zis: „Ce însemneazã acești doi mãslini, la dreapta sfeșnicului și la stînga lui?” 12  Am luat a doua oarã cuvîntul, și i-am zis: „Ce înseamnã cele douã ramuri de mãslin, care sînt lîngã cele douã țevi de aur, prin care curge uleiul auriu din el?” 13  El mi-a rãspuns: „Nu știi ce sunt?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.” Și el a zis: 14  „Aceștia sunt cei doi unși, care stau înaintea Domnului întregului pãmînt.”

Casa lui Dumnezeu, care este templul lui Dumnezeu este biserica, și fundatia sa a fost stabilită de către primii apostoli. Mâinile lui Zorobabel care au pus temelia acestei case este munca de la inceput a apostolilor, inclusiv a lui Pavel. Aceasta este mâna lui Zerah care a ieșit și pe care a fost legat un fir roșu. O lucrare asemanatoare va aduce veacul la sfârsit. Pricepi asta? O contrapartidă la lucrarea fostilor apostoli va apărea cand veacul se apropie de sfarsit. (așa cum voi arăta, de asemenea, din Romani 11) Vezi, versetul 9 declară ca mâinile lui Zerubabel au pus temelia acestei case și mai departe că mâinile lui o vor termina! În versetul 14 din Zaharia 4,  "cei doi unși" poate fi mai literal tradus ca "cei doi fii ai uleiului proaspăt." Fiii uleiului proaspat care sunt Zerah/Zorobabel este o lucrare prin spiritul Domnului, o lucrare prin care biserica carnală, va fi smerită. Această biserică, Peret, care face o spartura pentru sine este mentionata în deradere ca "munte mare." Lucrarea Duhului Domnului va smeri pe cei mândri, niveland lucrarea muntelui mare-în-propria-lui-putere, munte al bisericii carnale - biserica pe care cei lumești o pot vedea acum și pe care nu o urăsc. Piatra de sus se referă la piatra marii piramide care nu a fost stabilită încă, un simbol al stabilirii tronului Impăratului Impăratilor a cărui impărătie cerească va umple pământul, deși a fost o dată respinsă de constructorii săi. Judecata este data lucrarii lui Zorobabel/Zerah, un adevăr văzut în linia cu plumb, un instrument folosit în construirea unei case ai cărei membri sunt drepti și adevărati.
Deci, ce înseamnă Zorobabel? "Topit de Babilon"  Dacă ai dificultăți în a identifica spărtura Babiloniană, este posibil să ai nevoie sa faci un pas înapoi, departe de sentimentele tale personale, și sa cercetezi istoria Crăciunului și a Paștelui in mod sincer. Lucrarea lui Zerah care pare un lucru mic astăzi are o relație vitală cu Babilonul. Istoria efectului Babilonului asupra Israelului este un exemplu. Yahweh a folosit experiența Babilonului pentru a disciplina și curătii poporul Său. Din cuptorul de topire a iesit aur și argint curat. Doar cei care sunt rafinati și făcuti curati în acest proces sunt cei care nu isi pun încrederea în propria lor tărie și putere ci în spiritul Domnului. Acestia sunt topiti de Babilon.
Zorobabel înseamnă, de asemenea, "semănat în Babilon." Ce înseamnă asta ar trebui să știi! Se poate sa ai o astfel de mărturie! Zerah, care înseamnă " rãsãrire, zori sau strălucire" sunt cele două mâini ale lui Zorobabel care fac lucrarea spiritul Domnului. Luați în considerare următoarele din Matei 13.

Mat 13:34  Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; și nu le vorbea de loc fãrã pildã, 35  ca sã se împlineascã ce fusese vestit prin proorocul, care zice: „VOI VORBI IN PILDE, VOI SPUNE LUCRURI ASCUNSE DE LA FACEREA LUMII.” 36  Atunci Isus a dat drumul noroadelor, și a intrat în casã. Ucenicii Lui s'au apropiat de El, și I-au zis: „Tîlcuiește-ne pilda cu neghina din țarinã.” 37  El le-a rãspuns: „Cel ce samãnã sãmînța bunã, este Fiul omului. 38  Țarina, este lumea; sãmînța bunã sînt fiii Împãrãției; neghina, sînt fiii Celui rãu. 39  Vrãjmașul, care a sãmãnat-o, este Diavolul; secerișul, este sfîrșitul veacului; secerãtorii, sînt îngerii. 40  Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfîrșitul veacului. 41  Fiul omului va trimete pe îngerii Sãi, și ei vor smulge din Împãrãția Lui toate lucrurile, cari sînt pricinã de pãcãtuire și pe ceice sãvîrșesc fãrãdelegea, 42  și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul și scrîșnirea dinților 43  Atunci CEI NEPRIHANITI VOR STRALUCI CA SOARELE în Împãrãția Tatãlui lor. Cine are urechi de auzit, sã audã. 

ZERAH - rãsãrire, zori sau strãlucire! : )
Firul rosu pe mâna lui Zerah este ce a identificat, de asemenea, pe Rehab pentru cei care au cucerit orașul Ierihon .

Iosua 2:17  Bãrbații aceia i-au zis: „Iatã cum vom fi deslegați de jurãmîntul pe care ne-ai pus sã-l facem. 18  La intrarea noastrã în țarã, leagã funia aceasta de fir roșu la fereastra prin care ne-ai pogorît, și strînge la tine în casã pe tatãl tãu, pe mama ta, pe frații tãi, și pe toatã familia tatãlui tãu. 19  Dacã vreunul din ei va ieși pe poarta casei tale, ca sã meargã afarã pe ulițã, sîngele lui va cãdea asupra capului lui, și noi vom fi nevinovați: dar dacã va pune cineva mîna pe vreunul din ceice vor fi cu tine în casã, sîngele lui va cãdea asupra capului nostru. 20  Și dacã ne vei da pe fațã, vom fi deslegați de jurãmîntul pe care ne-ai pus sã-l facem.” 21  Ea a rãspuns: „Fie dupã cuvintele voastre.” Și-a luat rãmas bun dela ei, și ei au plecat. Ea a legat funia roșie la fereastrã. 

Acest eveniment a avut loc la timpul recoltei orzului - Pesah. Funia roșie semnifică protecția sângelui Mielului de Paști de îngerul distrugător. Acesta identifică pe cineva cu Mielul și sfințește, pentru mântuire. Funia roșie este asociata cu Pesah și recolta de orz. Aceasta lucrare a lui Zerah este o lucrare deosebita de sfințire și mântuire.
Solomon spune dragostei lui: ( Miresei lui Hristos )

Cant 4:3 "Buzele tale sunt ca un fir roșu , și gura ta este placuta ... "

Stacojiul este văzut în Numeri 4:7-8 ca primul strat de acoperire peste tot ce este pe masa pâinilor punerii înainte. Cele două pâini dospite reprezintă lucrarea lui Peret, o lucrare de Shavuot (Rusalii). Lucratura stacojie este o lucrare de acoperire, o lucrare de ispășire. În aceasta il vedem pe Zerah flancandul pe Peret și oferind o acoperire. Femeia virtuoasa (o imagine a Miresei) în Proverbe 31:21 are familia ei îmbrăcata în stacojiu, care este văzut într-un mod similar ca asigurand protecție mai degrabă decât ornamentare.
Te-ai gândit că este ciudat că în Zaharia 4 îngerul vorbind cu el a întrebat de două ori: "Nu știi ce sunt?" Și de două ori, Zaharia a răspuns: "Nu, Domnul meu."
La sfârșitul convorbirii despre aceleași lucruri în Matei 13, conversația a fost astfel.

Mat 13:51  „Ați înțeles voi toate aceste lucruri?” i-a întrebat Isus. -„Da, Doamne”, I-au rãspuns ei. 52  Și El le-a zis: „De aceea orice cãrturar, care a învãțat ce trebuie despre Împãrãția cerurilor, se aseamãnã cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi.”

Și ce comori glorioase, atât noi cat și vechi ne sunt aduse în această zi, pentru a ne bucura!
Ce identifică "extremitatile cartii" adica pe Zerah? Veacul a început pe deplin ca al lui Israel, care include prozeliți, desigur, dar da, Israel. Trecerea la un caracter dominat de Neamuri (pagan) a început în Fapte capitolul 10 și a facut un salt înainte în Faptele Apostolilor capitolul 28. Biserica in ultimii ani a facut în mod constant trecerea înapoi la un caracter evreiesc cu tendința mesianica - indreptandu-se "înapoi la rădăcinile sale." După cei 12/13 inițiali a venit Apostolul Pavel, care a avut, foarte mult, rolul proeminent în biserica primară. El a fost apostol al Neamurilor. Petru a fost Apostolul evreilor, dar Petru a fost cel care a fost trimis la casa lui Corneliu pentru a aduce lumina Neamurilor. Cu toate acestea Pavel a jucat rolul dominant. Omologii lor vor juca roluri inversate în lucrarea de încheiere a lui Zerah.
Cred că veacul se va încheia așa cum a început cu importanța evreiilor. Cred că va fi o contrapartidă a lui Paul numit pentru evrei, și un omolog al lui Petru pentru Neamuri. Și cred că lucrarea Miresei, urmată de munca celor 144,000 fiii ai lui Israel vor fi încununarea lucrării lui Zerah.

Și acum să ne întoarcem la programul nostru obisnuit.

În următoarele câteva capitole în continuarea capitolului 38 povestea lui Iosif arată că prin mai multe intorsaturi ale sortii, el a devenit al doilea la comanda dupa Faraon insusi. Iosif este cel prin care Dumnezeu descoperă interpretarea viselor, mistere pentru toți ceilalți oameni. Acest lucru, de asemenea, face trimitere la Isus. Dumnezeu a binecuvîntat pe Iosif foarte mult în această perioadă, și el a crescut ca importanță prin recunoașterea și aprecierea de catre Faraon a relației lui Iosif cu Dumnezeul cerului. O mare oportunitate s-a ivit înaintea lui Iosif, atunci când Dumnezeu a dat niste vise lui Faraon care l-au tulburat cu privire la semnificația lor. Iosif, prin revelație, a interpretat aceste vise. Semnificația este foarte importanta deoarece stabilește contextul activității de la sfârșitul timpului dezvăluit în drama profetică care urmeaza.

Gen 41:28  Astfel, dupã cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arãtat lui Faraon, ce are sã facã. 29  Iatã, vor fi șapte ani de mare belșug în toatã țara Egiptului. 30  Dupã ei vor veni șapte ani de foamete, așa cã se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, și foametea va topi țara. 31  Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare cã nu se va mai cunoaște belșugul în țarã. 32  Cît privește faptul cã Faraon a visat visul de douã ori, înseamnã cã lucrul este hotãrît din partea lui Dumnezeu, și cã Dumnezeu se va grãbi sã-l aducã la îndeplinire. 

Visele date lui Faraon erau un mesaj profetic criptic prin care s-ar fi îndeplinit planurile lui Dumnezeu pentru familia lui Iosif. Mesajul a fost că o foamete severa care va dura timp de șapte ani va veni, dar acestia erau precedati de un sezon lung de șapte ani de belșug. Dumnezeu ia spus lui Iosif cum sa stranga alimente în timpul belsugului în pregătire pentru foamete oferind astfel o salvare pentru familia lui. Scenariul timpului sfârșitului începe aici, dar avem si multe aspecte ale primii veniri a lui Isus țesute printre ce urmeaza. Te rugăm să reții citind asta că această extinsa revelație profetică prezintă scene atât din prima cat și a doua venire ale lui Isus. Detaliile trebuie să fie observate cu atenție în scopul de a discerne contextul minuțios și de a face distincțiile corespunzătoare.
Ultima parte a capitolului 41 infatiseaza ceea ce este cea mai evidenta prefigurare a lui Isus în viața lui Iosif. Aș dori să consideri relația lui Iosif cu acest Faraon ca o descriere a relației lui Isus cu Tatăl Său.

Gen 41:38  Și Faraon a zis slujitorilor sãi: „Am putea noi oare sã gãsim un om ca acesta, care sã aibã în el Duhul lui Dumnezeu?” 39  Și Faraon a zis lui Iosif: „Fiindcã Dumnezeu ți-a fãcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care sã fie atît de priceput și atît de înțelept ca tine. 40  Te pun mai mare peste casa mea, și tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mã va ridica mai pe sus de tine.” 41  Faraon a zis lui Iosif: „Uite, îți dau stãpînire peste toatã țara Egiptului.” 42  Faraon și-a scos inelul din deget, și l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrãcat cu haine de in subțire, și i-a pus un lanț de aur la gît. 43  L-a suit în carul care venea dupã al lui, și strigau înaintea lui: „În genunchi!” Astfel i-a dat Faraon stãpînire peste toatã țara Egiptului. 44  Și a mai zis lui Iosif: „Eu sînt Faraon! Dar fãrã tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toatã țara Egiptului.”

Ar putea fi mai simplu? În compararea Genezei 41:46 cu Luca 3:23 observam faptul că atât Iosif cat și Isus au intrat în slujba "lui Faraon" atunci când acestia au fost de aproximativ treizeci de ani.

Gen 41:45  Faraon a pus lui Iosif numele: Țafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), și i-a dat de nevastã pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Și Iosif a pornit sã cerceteze țara Egiptului. 

Numele dat lui Iosif înseamnă "descoperă tainele." Un alt sens al numelui este, "comoară a odihnei slăvite." Din Isus vor veni râuri de apă vie pentru toți cei care intră în odihna Lui slăvită!
Este interesant de remarcat aici că Faraon, de asemenea, a dat lui Iosif, o soție. Numele ei, Asnat, înseamnă "voi fi urâtă." Aceasta vorbește despre un viitor popor care vor fi dati lui Isus ca mireasă și care, la fel ca Mirele ei, va fi urâtă!

Apoc 19:7  Sã ne bucurãm, sã ne veselim, și sã-i dãm slavã! Cãci a venit nunta Mielului; soția Lui s'a pregãtit, 

Ioan 15:18  Dacã vã urãște lumea, știți cã pe Mine M'a urît înaintea voastrã. 19  Dacã ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentrucã nu sînteți din lume, și pentrucã Eu v'am ales din mijlocul lumii, de aceea vã urãște lumea. 

Ioan 17:5  Și acum, Tatã, proslãvește-Mã la Tine însuți cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea. 6  Am fãcut cunoscut Numele Tãu oamenilor, pe cari Mi i-ai dat din lume. Ai Tãi erau, și Tu Mi i-ai dat; și ei au pãzit Cuvîntul Tãu. 7  Acum au cunoscut cã tot ce Mi-ai dat Tu, vine dela Tine. 8  Cãci le-am dat cuvintele, pe cari Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit, și au cunoscut cu adevãrat cã dela Tine am ieșit, și au crezut cã Tu M'ai trimes. 9  Pentru ei Mã rog. Nu Mã rog pentru lume, ci pentru aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu; pentrucã sînt ai Tãi: 10  tot ce este al Meu, este al Tãu, și ce este al Tãu, este al Meu, -și Eu sînt proslãvit în ei. 11  Eu nu mai sînt în lume, dar ei sînt în lume, și Eu vin la Tine. Sfinte Tatã, pãzește, în Numele Tãu, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentruca ei sã fie una, cum sîntem și noi. 

Numele dat, poporul dat și separarea lor de ceilalti din lume, slava conferita lui Isus pe care el a avut-o înainte: Acestea sunt firele revelației ce leaga tipul și arhetipul.
Continuând încă o dată, echilibrul poveștii despre Iosif arată funcția sa de agent al lui Dumnezeu în planul de mântuire și răscumpărare pentru poporul Său. Iosif oferă hrană fizică, astfel că Iacov și familia lui nu va muri de o moarte fizică prematură. Isus oferă hrană spirituală, astfel încât cei care cred în El să trăiască veșnic! Cerealele egiptene simbolizează hrană spirituală, care sunt stocate pentru mântuirea poporului lui Dumnezeu în timpul sezonului de abundență desemnat. Aceste cereale sunt cereale din cer, care se compară cu mana din cer!

Psa 78:23  El a poruncit norilor de sus, și a deschis porțile cerurilor: 24  a plouat peste ei manã de mîncare, și le-a dat grîu din cer. 

În Geneza, capitolul 42 Iacov află că sunt cereale în Egipt și trimite fiii lui acolo pentru a cumpăra și pentru a reveni cu ceva. Numai Beniamin a rămas în urmă cu Jacob, care este o altă distincție demna de remarcat intre Beniamin și ceilalți frați. Deși este, probabil, încă primul an de foamete, condițiile în patria lui Iacov, Canaanul, sunt de așa natură încât se teme de foame. Când cei 10 frați care cauta provizii pentru Iacov ajung în Egipt s-au dus înaintea lui Iosif pentru a solicita cumpărarea cerealelor egiptene stocate. Ai observat cumva că frații s-au apropiat de Iosif cu argint pentru a cumpăra cereale, și s-au întors cu cereale dar li s-a returnat argintul in sacii lor in secret? Cerealele nu pot fi cumpărate ci numai date celor care le caută de la cel care le are! Iată un punct foarte important ce trebuie să fie observat. La întâlnirea lor, Iosif  i-a recunoscut dar ei nu l-au recunoscut. Când Isus a fost prezentat înaintea fraților săi ei (încă reprezentand păstorii poporului lui Israel) nu l-au recunoscut cine era într-adevăr!

Mat 23:37  Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și ucizi cu pietre pe cei trimeși la tine! De cîte ori am vrut sã strîng pe copiii tãi cum își strînge gãina puii sub aripi, și n'ați vrut! 

Luca 19:44  te vor face una cu pãmîntul, pe tine și pe copiii tãi din mijlocul tãu; și nu vor lãsa în tine piatrã pe piatrã, pentrucã n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetatã.”

Ioan 1:9  Lumina aceasta era adevãrata Luminã, care lumineazã pe orice om, venind în lume. 10  El era în lume, și lumea a fost fãcutã prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11  A venit la ai Sãi, și ai Sãi nu L-au primit. 12  Dar tuturor celor ce L-au primit, adicã celorce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul sã se facã copii ai lui Dumnezeu; 

Iosif a pretins a fi un străin, adresandu-se lor în limba egipteana prin intermediul unui interpret. El le-a vorbit, astfel, în limba Egiptului - limba cerului - pilde (parabole).

Mat 13:34  Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; și nu le vorbea de loc fãrã pildã, 

Acum, Iosif nu a dat fraților lui în conformitate cu așteptările lor, ci mai degrabă i-a disciplinat. Luați în considerare răspunsul lor la acest tratament neașteptat.

Gen 42:21  Ei au zis atunci unul cãtre altul: „Da; am fost vinovați fațã de fratele nostru; cãci am vãzut neliniștea sufletului lui, cînd ne ruga, și nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.” 22  Ruben a luat cuvîntul, și le-a zis: „Nu vã spuneam eu sã nu faceți o astfel de nelegiuire fațã de bãiatul acesta?” Dar n'ați ascultat. Acum iatã cã ni se cere socotealã pentru sîngele lui.”

Acest lucru este straniu! De vreme ce acesti 10 barabati nu au recunoscut acest conducător "egiptean" ca fratele lor, de ce ar fi fost convinsi că pedeapsa acestui străin puternic era legata de păcatul lor împotriva fratelui lor Iosif? Asta-i o întrebare bună, care cere un răspuns bun!
Nu vi se pare ca Yahweh face caracterul profetic al acestui pasaj foarte evident? El arata motivul pentru disciplinare, judecata care a venit asupra lui Israel din momentul în care nu l-au recunoscut. La nivel national, au fost trași la răspundere pentru sângele lui, așa cum sugerează și remarca lui Ruben! Considera cuvintele participanților in timp ce il dadeau pe Isus lui Pilat pentru crucificare.

Mat 27:25  Și tot poporul a rãspuns: „Sîngele Lui sã fie asupra noastrã și asupra copiilor noștri.”

Și așa este, pentru încă un scurt sezon!
În acest moment, auzind confesiunea lor, Iosif l-a luat pe Simeon dintre ei și l-a legat în fața ochilor lor. Simeon înseamnă "auzire", care reprezintă capacitatea lor de a auzi și înțelege. Cu Simeon legat, acestia au fost de la acel moment fără "auz." Această consecință a esecului de a recunoaște pe fratele lor Iosif este o profeție remarcabilă care dezvăluie motivul pentru care Israelul nu are capacitatea de a auzi și de a înțelege Cuvântul care este Isus. Starea lor de a fi surzi spiritual pana la această zi este o consecință a nerecunoașterii lui Mesia și reflectă responsabilitatea lor pentru sângele lui.

Isa 6:9  El a zis atunci: „Du-te și spune poporului acestuia: „Într'una veți auzi și nu veți înțelege; într'una veți vedea, și nu veți pricepe!” 10  Împietrește inima acestui popor, fã-l tare de urechi, și astupã-i ochii ca sã nu vadã cu ochii, sã n'audã cu urechile, sã nu înțeleagã cu inima, sã nu se întoarcã la Mine, și sã nu fie tãmãduit.” 11  Și eu am întrebat: „Pînã cînd, Doamne?” El a rãspuns: „Pînã cînd vor rãmînea cetãțile pustii și lipsite de locuitori; pînã cînd nu va mai fi nimeni în case, și țara va fi pustiitã de tot; 12  pînã va îndepãrta Domnul pe oameni, și țara va ajunge o mare pustie. 

Orbirea ochilor se compară cu surditatea urechilor.

Luca 19:41  Cînd S'a apropiat de cetate și a vãzut-o, Isus a plîns pentru ea, 42  și a zis: „Dacã ai fi cunoscut și tu, mãcar în aceastã zi, lucrurile, care puteau sã-ți dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tãi. 43  Vor veni peste tine zile, cînd vrãjmașii tãi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura, și te vor strînge din toate pãrțile: 44  te vor face una cu pãmîntul, pe tine și pe copiii tãi din mijlocul tãu; și nu vor lãsa în tine piatrã pe piatrã, pentrucã n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetatã.”

Aceasta este ceea ce este menționat în epistola catre Romani capitolele 9-11, unde Pavel exprimă gândul Domnului cu privire la legarea lui Simeon și eliberarea acestuia. Acesta este un studiu corolar excelent pentru cei dintre voi cu gandul de a explora aceasta mai in profunzime. Voi sublinia aici doar că credința necesară pentru mântuire se bazează pe auz.

Rom 10:17  Astfel, credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvîntul lui Hristos. 

Începând cu 73 d.Hr. (Masada) cu dispersia evreilor din țară, starea orașelor sale, casele si terenurile fiind cu totul părăsite acestea s-au implinit în cele din urmă. Dar Domnul a actionat în conformitate cu promisiunea Lui de a aduce poporul înapoi în țara promisă lor, si aceasta va aduce restituirea completă de la momentul stabilit a lui "Simeon."
Aceasta restituire vine în etape. Restituirea lui Simeon fiilor lui Israel a fost legata de aducerea de catre ei a lui Beniamin lui Iosif în Egipt. Și aceasta, prietenul meu este pentru mine o profeție foarte, foarte interesanta!

Gen 42:18  A treia zi, Iosif le-a zis: „Faceți lucrul acesta, și veți trãi. Eu mã tem de Dumnezeu! 19  Dacã sînteți oameni de treabã, sã rãmînã unul din frații voștri închis în temnița voastrã; iar ceilalți plecați, luați grîu ca sã vã hrãniți familiile, 20  și aduceți-mi pe fratele vostru cel tînãr, pentru ca vorbele voastre sã fie puse astfel la încercare și sã scãpați de moarte.” Și așa au fãcut. 

Fiii lui Iacov au fost insarcinati pentru a aduce pe Ben-Oni/Beniamin lui Iosif în Egipt. Această sarcina pe care Iosif a dat-o fraților săi a fost îndeplinită, dar îndeplinirea arhetipului nu s-a implinit încă pe deplin. A început să fie îndeplinita atunci cand arhetipul lui Iosif a repetat sarcina aceasta fraților Lui, ucenicii galileeni. La ascensiunea lui Isus, atunci când a dat mesajul de plecare și sarcina pentru veacul acesta, următoarea întrebare și răspunsul au fost înregistrate pentru beneficiul nostru.

Fapte 1:6  Deci apostolii, pe cînd erau strînși laolaltã, L-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta ai de gînd sã așezi din nou Împãrãția lui Israel?” 7  El le-a rãspuns: „Nu este treaba voastrã sã știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatãl le-a pãstrat sub stãpînirea Sa. 8  Ci voi veți primi o putere, cînd Se va coborî Duhul Sfînt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toatã Iudea, în Samaria, și pînã la marginile pãmîntului.”

Această călătorie importantă are nevoie de ceva timp, după cum comentariul perspicace al lui Iuda aduce ultimele două milenii în minte .

Gen 43:10  Cãci dacã n'am mai fi zãbovit, de douã ori ne-am fi întors pînã acum.”

Va fi continuat în Iosif și Beniamin - Partea a doua, cu voia Domnului.